Limba armãneascã
''Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã''
Limba armãneascã easte unã limbã di gruplu di not-datlu a limbilor romanitse (neolatine).
| Armãneashce | ||
|---|---|---|
| Sã-zburashce tu: | Gãrtsia, Vurgaria, Arbinishia, Republica Machedonia,Romãnia, shi tu Sãrghia | |
| Numir di zburãtori: | 500.000-2.000.000 tu Balcanlu. Tu lume s-mindueashce cã sãntu cama di 4.000.000 | |
| Pricade tu grupa di limbe cai le-zburãscu populile fãrã stat-a lor | Grupa linguisticã Limbe: |
Limbe indoeuropeane Limbe latinitse |
| Codlu di limba: | ||
| ISO 639-1 | - | |
| ISO 639-2 | rup | |
| SIL | RUP (Codlu di limba armãneascã) | |
Cama di 3.000.000 di Armãnj dit Machedonia, Arbinishia, Sãrbia, Romania, Vurgaria shi Gãrtsia zburãscu armãneashce.
Limba armãneascã ira formatã cu agiutorlu-a limbilor veclji di Balcan limba thraco-illirã, epiroticã, thessalicã shi machedonichescã veacljã. Dupu vinirã-a Romanjlor pi Balcanlu, Armãnjlji s-featsirã ca popul shi u-formarã limba-a lor ca limba neolatinã. Cu agiutorlu di bisericã, tsi ira sum patronatlu-a Patriarhului di Constandinopole, multsã zboarã gãrtseshci intrarã tu limba armãneascã, a cu vinire-a Turcului Ottoman pi Balcanlu, shi multsã zboarã ãnturtseshci. Ashi pãnã ahurhita-a etãljei XIX, Armãnjlji le-ufilizirã yramile gãrtseshci, cum le-ufilizirã sh-alantile popule. Ashi tutile lucre scriate tu Metropola armãnescã Moscopole ira scriate cu aiste yrame. Tu anlu 1809, Ioryi Constantin Roja u-publicã vivlia "Puteare-a ghiuvusariljei a limbãljei a noastrã cu yrame latinicheshci" cu tsi Armãnjlji u-alãxescu abetsedã. Dupu atsea shi vivliile armãneshci s-publicã sade cu aiste yrame - latinicheshci cu tsi Armãnjlji u-spun pricãdeare-a lor latinicheascã. Ashi shi Mihail Boiagi u-publica gramatica armãneascã sum titlu "Γραμματική ρωμανική ητοί βλαχική" tu anlu 1813 tu Vienni. Ashi ira publicate shi Dictsionarle armãneshci al Shtefan Mihaileanu, Ioannis Dalametra, Tache Papahagi, etc. ma multsã di nãsh ufilizirã yrame romãneshci tsi nu pricat tu alfabeta armãnescã cu tsi tu al Deftherlu Congres Armãnescu tsãnut Freiburg (1988) s-aduse detsizia s-hibã arcate di tu abetseda aiste yrame. Ti jale, propaganda romãnescã nica le-tsãne pozitsiile shi nica featse pit satelitile-a ljei s-hibã ufilizitã unã pseftã-abetseda armãneascã tsi nu u-achicãsescu tuts.
