Limbas
Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Sas limbas sunt sistemas de sinnos vocales cuncordados pro comunigare imparis sos òmines. Cando chistionamus de limba devimus pensare innantis de totu a sas limbas faeddadas, e no a cuddas iscritas: s'òmine at cumentzadu a faeddare innantis de iscrier.
Parit chi totu sas limbas de su mundu tèngiant sa matessi raighina, ma como faghet petzi a las agrupare in eredeos (it.: famiglie), chi si sunt formados in mìgias de annos po resones diferentes: isulamentu, disterru, ispostamentu voluntàriu etc.
Sos eredeos prus de importu oe in su mundu sunt:
- limbas indo-europeas
- limbas sino-tibetanas
- limbas uralo-altàigas
- limbas semìdigas
- limbas bantu
Bi sunt àteros eredeos minores che sas limbas caucàsicas, austronesianas, dràvidas, amerindianas, e bi sunt finas limbas isuladas, chena de parentela peruna in sas limbas oe connotas, comente e su bascu.
No bi at diferèntzia bera intra de limba e dialetu. Pro su prus intendimus pro limba unu dialetu postu apitzus de sos àteros pro lege o pro cuncordu, formale o informale, de sa gente.
Est de importu mannu amentare ca limba e iscritura (grafia) sunt cosas diferentes: faghet a iscrier sa matessi limba cun sistemas de iscritura meda diferentes.